Imi place sa mananc! Mult, mult de tot... o masa buna ma emotioneaza pana la lacrimi. Uneori incerc sa ma abtin. Atunci cand imi dau seama ca exagerez. Din fericire astfel de revelatii nu ma lovesc prea des. Nu numai ca-mi place sa mananc, dar imi place sa-mi cumpar diverse ingrediente. Si aici apare problema; cu o parte din ele nu stiu ce sa fac, cu altele astept ocazia perfecta pentru a le folosi (de obicei apare dupa ce expira), iar altele (cele mai tentante) imi dau seama ca m-ar trimite rapid la spital.
Uneori a le mananca devine insa o chestie obligatorie, gen: inainte de salariu, frigider gol... Si atunci devorez in nestire icre de manciuria, foie gras sau alte multe lucruri pe care de obicei doar le degusti. Si-mi amintesc de regretul cu care-mi povestea un fost prieten, francez, ca dusese unor cunostinte din Rusia o sticla extrem de scumpa de cognac iar respectivii o terminasera din doua suflari. Si-mi dau seama ca intre mine si rusii aceia nu e nicio diferenta. Ma gandesc ca totusi viteza si cantitatea nu influenteaza prea mult felul in care savurezi ceva, decat daca nu-ti sunt proprii. Asa sa fie?
PS: Stie cineva ce pot face cu un borcan mare de trufe?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu