Actual

Acum beau bere, nici daca as fi stat in desert fara pic de apa doua saptamani nu cred ca mi-ar fi fost atat de sete. Si aseara am baut. O bere jumate. Nici pe-o masea s-ar zice. Da' de unde! Ca nu-mi mai simteam maselele dupa ea. Unde-s vremurile cand bagam o sticla de vodca si una de gin turnate intr-o oala si impartite frateste cu colega mea de facultate, dupa care mai si invatam 20 de cursuri si mergeam la examen. Somnul era optional, cam doua ore. Bref, ce voiam sa zic, aseara am adormit cu laptopul in brate. Am imbatranit si nu mai am energie nici macar sa devin depresiva, asta ca tot vine ziua mea. Luni am inventar. 200 de scule. Sa-mi traiasca, si sa nu le amestec ca in seara asta beau doua beri si nu stiu daca ma trezesc pana luni.

Retorice

Stiti ce fac oamenii care baga cabluri in pereti sa nu le vada altii (si pe langa cabluri niste alte chestii destepte) si dupa aia cheama si-i platesc pe unii sa zideasca peretii si in tura trei constata ca nu mai merge nimic? Taie peretii! Spor la treaba, baieti!

O lista si o intrebare

Pentru ca sambata am dormit 16 ore (ceea ce nu mi s-a intamplat in viata mea) si prin urmare am mintea odihnita mi-am amintit ca se apropie ziua mea si mi-am facut o lista cu ce-mi doresc (si ma astept sa si primesc... Cine are urechi de auzit sa auza! :D)

In primul rand vreau o Toyota Hilux asezonata cu o garderoba de pitzi si pantofi cu tocuri de minim 10 cm. Numai imaginati-va cum o sa coboare blonda din mine imbracata in rochii cu sclipici si pe niste tocuri pe care nu se poate tine din asa masina... V-ati imaginat? Acu' recunoasteti ca merita investitia.

In al doilea rand vreau o drujba. Nu m-am hotarat ce fac cu ea, da-mi place ideea.

Cam asta e cu lista ca sa nu zica lumea ca-s pretentioasa. Daca si la doua, trei chestii apar plangeri....

Cat despre intrebare, ea suna cam asa:
Sa ma apuc de scoala ca sa-mi iau permisul de conducere pentru categoria A sau pentru C?

Aglomeratie pe strada colectionarului

Dupa cum bine stiu prietenii mei eu colectionez. Pe langa tablouri si genti, colectionez si diplome. Azi am fost sa iau cea mai noua achizitie si asta, in ciuda faptului, ca pe plantatia mea e o aglomeratie cum nu am mai vazut de mult in anii mei de munca. Asta-i bine, ca nu am vreme sa ma plictisesc, dar pe de alta parte, daca punem la socoteala ca dupa ce ajung acasa mai trebuie sa ma ocup de copilul personal care a inceput si el scoala si sa mai si traduc niste chestii foarte pretentioase (oare o sa ma plateasca domnul profesor cand o vedea factura, accept si una din bicicletele lui) mai cam ia cu ameteala. In plus, cum ziceam, saptamana trecuta am mai dat un examen pentru colectia mea, deci pregatiri si stres. Tot sper ca se mai fluidizeaza traficul pe strada mea. Cred ca o sa uit un semafor pe rosu si o sa ma bucur si eu de o saptamana mai linistita. Curand! Mi-am promis.

Electorale

Cum imi alergau mie degetele pe tastura in seara asta aud un ciocanit la usa. Gandindu-ma ca e administratorul venit sa-mi raspunda la intrebarea de radio sant pe care i-am aruncat-o ieri (cand mi-a baut la usa, ca sa urmati firul logic) deschid fara sa ma gandesc prea mult. Cand colo, ce sa vezi: doi baietei, cam hipercromi, care-mi arunca in brate un rucsac, dupa care ma mitraliaza mai ceva ca dom` Semaca: de la PDL, cado'`pentru cupilu proprietate personala, verifica numele (adica mi-l zic ei, ca io n-am zis nimic) si ma intreaba daca mai tin cu Anca Boagiu. Acu` cinstit vorbind, cum ma pricep la politica cam la fel ca la semantica dialectului amharic si cum io am abonament la filme pe net si nu la tv, doamna de care nu aud prea mult imi place (motivul fiind enuntat chiar in aceasta propozitie). Inchid usa frumos si anunt odorul ca aprimit un cadou. Fericit, desi deja a cam inceput sa se invete cu cadourile  (ieri a venit de la scoala cu periuta si pasta si vreo doua caiete) deschide rucsacul. Inauntru un ambalaj frumos din carton ondulat pe care era lipit numele Elenei Udrea. Acu`, ca ambalaju' era mai scump decat rucsacu' si cadou' nu mai zic, da' niste coperti pentru manualele astea cu forme care de care mai fistichii nu puteai sa pui si tu?! Si a mai zis odorul sa-ti transmit ca ai gresit, lui nu-i trebuie penar roz!!! Iar eu iti spun ca ai gresit adresa, da' ma sacrific io si fac pe curieru', duc rucsacul acolo unde trebuia sa ajunga de prima data, la un copil sarman, de la tara, care mai are sase frati cu care trebuie sa imparta doua cadouri ca ma-sa si tac-su nu pot vota de sase ori!

Si acu'ca mi-am varsat ofu' ma-ntorc la trebile mele. Pentru conformitate limbajul este un fel de terapie ca sa combat snobismul pe care mi-l da textul pe care-l traduc si al carui subiect este designul in epoca revolutiei industriale.

Plantatia 2

Am mai lucrat pe plantatii. Mult! Dar niciuna nu a fost la fel de distractiva ca asta. Lasand la o parte diferentele de mentalitate, gen: oricine poate da rezultate cu bani, numai cei destepti pot si fara / banii pe care-i cheltuiesti ti se intorc inmultit, una e sa lucrezi cu corporatisti care nu misca un mm in afara liniei trasate si alte cu oameni care vin cu idei, pentru ca stiu ca vor fi platiti pentru ele. Daca, si cand, voi avea afacerea mea voi plati pe toata lumea la procent. Si atunci sa vezi munca! Pentru ca pe plantatia asta toata lumea chiar munceste! Cand ti se spune: cheltuieste cat vrei ca sa-ti decorezi biroul in care vei sta 8 ore ca sa-ti placa si sa fii eficient, iar cat vrei, chiar nu are limita, iti cam vine sa muncesti. Zic!

Plantatia

De azi m-am intors pe plantatie, in campul muncii vreau sa zic. Pana acum e bine. Principala mea insarcinare este sa iau soferul si sa ma duc sa-mi cumpar un scaun confortabil. Si un dulap cu cheie, zic eu. Da, si obiecte de decor cu care sa-ti personalizezi biroul, mi se raspunde. Nu-i asa ca-i bine la munca?!