Stiu ca am o restanta legata de minunata noastra excursie dar n-am dispozitie pentru asta. Desi, intr-un fel sunt intr-o dispozitie mult mai buna decat am fost in ultima vreme. Poate unde am inceput din nou sa castig niste bani.Am insa o suma de nedumeriri care mi se invart prin cap si de care sper sa scap daca le insir aici.
Chiar se mai bucura cineva de Craciunul asta prelungit care incepe undeva in toamna si pleaca doar ca sa-i faca loc Sfantului Valentin?
De ce toata lumea e innebunita dupa Ingerii Apocalipsei pe post de decoratiuni de brad? Cred ca nedumerirea asta o s-o am in fiecare an, de cate ori o sa vad o decoratiune sub forma de inger cu trompeta. In credinta ortodoxa Apocalipsa este singurul lucru vestit de trompetele ingerilor... Nu, daca tot facem atatea biserici la ce ne-o mai trebui sa si stim ceva despre ceea ce se propovaduieste acolo.
De ce masinile care ridica autoturismele parcate neregulamentar au voie sa stationeze in locuri in care oprirea este interzisa?
De ce oamenii nu pot privi realitatea in fata si se supara daca le atragi atentia?
De ce nu reusesc sa ma decid ce vreau de fapt?
De ce nu ma pot hotari daca sa-mi iau caine sau nu?
De ce nu exista cineva care sa-mi spuna fa cutare lucru ca asta e reteta succesului?
Daca o sa continui asa o sa ajung ca la 4 ani? Macar in ceea ce priveste grijile?
marți, 30 noiembrie 2010
sâmbătă, 20 noiembrie 2010
Haihui
Marti dimineata am plecat din Bucuresti. Destinatie finala: Radauti. Scop: sa vedem cat mai multe pe drum si sa rezolva ceva treburi de serviciu la destinatie.
Desi a fost planificata cam din scurt, sau mai bine zis nu a fost planificata, calatoria a fot un succes.
In prima zi am pornit prin Brasov, Sfantul Gheorghe, Miercurea Ciuc, Gheorgheni spre Piatra Neamt. Ne-am abatut pe la Lacul Sfanta Ana. O sa postez alta data si ceva poze. Ne-am decis sa dormim pe la Lacul Rosu. Ne-a fost recomandata pensiunea Teo. Arata bine, dar am fi fost singurii clienti si nu ne puteau oferi nimic de mancare. De fapt,mancare nu am gasit nicaieri in Lacul Rosu. Asa ca pe o bezna de sa-ti scoti ochii am traversat Cheile Bicazului si am ajuns in Piatra Neamt. Drumul a fost spectaculos, cu lilieci care zburau prin fata masinii. M-a impresionat mai mult asa decat la intoarcere, pe lumina.
In Piatra ne-am cazat la pensiunea Troian. Tot recomandata de cineva. 90 de lei camera cu doua paturi. Cald, de am crezut ca vor sa ne coaca si sa ne serveasca celorlalti turisti la cina. Mancare buna. Daca faceti comanda din timp puteti incerca stiuca umpluta si alte minunatii. N-am mai vazut asa cearseafuri albe si apretate de acum 10 ani, din Odorhei. Cam atat despre prima zi. Revenim.
Desi a fost planificata cam din scurt, sau mai bine zis nu a fost planificata, calatoria a fot un succes.
In prima zi am pornit prin Brasov, Sfantul Gheorghe, Miercurea Ciuc, Gheorgheni spre Piatra Neamt. Ne-am abatut pe la Lacul Sfanta Ana. O sa postez alta data si ceva poze. Ne-am decis sa dormim pe la Lacul Rosu. Ne-a fost recomandata pensiunea Teo. Arata bine, dar am fi fost singurii clienti si nu ne puteau oferi nimic de mancare. De fapt,mancare nu am gasit nicaieri in Lacul Rosu. Asa ca pe o bezna de sa-ti scoti ochii am traversat Cheile Bicazului si am ajuns in Piatra Neamt. Drumul a fost spectaculos, cu lilieci care zburau prin fata masinii. M-a impresionat mai mult asa decat la intoarcere, pe lumina.
In Piatra ne-am cazat la pensiunea Troian. Tot recomandata de cineva. 90 de lei camera cu doua paturi. Cald, de am crezut ca vor sa ne coaca si sa ne serveasca celorlalti turisti la cina. Mancare buna. Daca faceti comanda din timp puteti incerca stiuca umpluta si alte minunatii. N-am mai vazut asa cearseafuri albe si apretate de acum 10 ani, din Odorhei. Cam atat despre prima zi. Revenim.
sâmbătă, 13 noiembrie 2010
Activitati de sfarsit de spatamana
Dupa o zi extrem de nasoala (ieri), azi am fost la film. Aventurile lui Sammy. O poveste simpatica si un film 3D cu peisaje submarine superbe. Cativa copii din sala au tipat la 'iesirea" catorva meduze din ecran. Si chiar si mie mi-a venit sa pun mana pe botul unui peste. Green Monkey a fost preocupat, ca de obicei, de mancare (floricele si cola). Le-a primit ca recompensa pentru comportamentul sau exemplar de ieri.Cu toate astea nu a avut o zi buna. Speram ca situatia sa se imbunatateasca saptamana viitoare cand vom pleca cu totii intr-o aventura prin tara. Niste chiulangii, ce mai, care vor sa ajunga unde se agata harta in cui.
miercuri, 10 noiembrie 2010
Cercuri
Acum 12 ani am primit de la jumatatea feminina a unui cuplu un telefon datorita caruia am inceput o minunata aventura. Astazi am primit oarecum acelasi telefon de la jumatatea masculina a fostului cuplu. Si, desi nu as schimba nimic in viata mea de pana acum, nu inseamna ca vreau sa o repet. Poate sunt gata sa merg mai departe.
?
Oare de ce, dimineata, mi se pare mai putin deprimant sa trec pe langa Cimitirul Reinvierea decat pe langa Spitalul Colentina?
marți, 9 noiembrie 2010
Vaicareli
Incerc sa-mi tin gura bine stransa si cuvintele sub cheie, ca de atata vaicarit mi s-a luat mie de mine. Aia din jurul meu chiar n-au gresit cu nimic ca sa-i chinui.
Poate ca lectia pe care o am de invatat este sa ma relaxez putin sa nu mai incerc sa controlez totul si sa-mi dau seama ca lucrurile se mai aranjeaza si de la sine. (Azi s-a intamplat de doua ori.)
Poate ca lectia pe care o am de invatat este sa ma relaxez putin sa nu mai incerc sa controlez totul si sa-mi dau seama ca lucrurile se mai aranjeaza si de la sine. (Azi s-a intamplat de doua ori.)
luni, 1 noiembrie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)