Futu-i

Mi-am pierdut actele. Buletinul imi expira in 20 de zile, cardul bancar mai e valabil pana pe 30, iar certificatele si ultima diploma parca mi-au intrat in pamant. Trebuia sa le depun maine pentru un curs. Pe deasupra am aflat ca pierderea lor constutie contraventie si platesti amenda. Din fericire e noapte si ma voi culca asa ca sunt putine sanse sa-mi iasa careva in cale si sa se aleaga cu vreun cap in gura. Desi n-as baga mana in foc ca dupa toate cele nu voi merge in somn.

Tot despre munca

...dar despre a altora. Zau ca nu pricep cum sunt unii oameni in stare sa faca un anume lucru in de trei ori timpul normal. Adica ala in care-l faceam eu. Probabil ca nu-mi place munca atat de tare incat am dezvoltat o anumita eficienta ca mecanism de aparare. Na, ca iar o sa mi se reproseze ca ma laud.

La munca, tovarasi!

Se pare ca nu mai am scapare. De luni chiar trebuie sa muncesc! Si eu care voiam sa ma intorc la sport si ma programasem la pranz marti si vineri. Of, cum o dai nu e bine.

In the mood

for this:


and for this:

Cand imi vine cheful de munca...

ma asez intr-un colt si astept sa-mi treaca, ca doar n-o tine o vesnicie!" spunea un afis din cabinetul pediatrului meu, acum aproape trei decenii. Nu mi s-a potrivit niciodata zicala asta. Nu zic insa ca nu ma apuca din cand in cand asa o lene, de nu-mi vine nici sa clipesc, dar e vorba de mici exceptii. In general insa, sunt un individ activ, poate chiar hiperactiv dupa spusele unora. Tot aia care zic si ca nu stiu sa ma relaxez. Ma rog, iar divaghez.
Ideea e ca de vreo cateva luni nu mai am serviciu, si ca, daca la inceput m-am bucurat de vacanta, apoi am rezolvat o multime de probleme domestice care asteptau de multa vreme, acum simt ca a venit vremea sa ma intorc in campul muncii.
Asa ca am inceput sa ma agit sa vad ce pot face ca sa nu ma intorc in domeniul din care am plecat. Experienta am doar in domeniul asta. Am niste studii care m-ar ajuta, dar nicio secunda de practica. Si nici nu stiu exact ce vreau sa fac. Oricum nu prea conteaza: din 9 aplicatii pe una din principalele platforme de recrutare on-line au fost citite 3, din 4 de pe alta, doar 2. Concret: 1 singur interviu, unde m-am dus mai mult pentru experienta.
Astept vremuri mai bune sau un sponsor generos.

Eu si cu mine

Nu sunt o persoana excesiv de religioasa, dar nici nedusa la biserica nu sunt. Am prieteni dintr-o multime de confesiuni religioase si nu de putine ori proaspete cunostinte au crezut ca impartasim aceleasi credinte. Cam asta ar fi contextul general. Cu alte cuvinte nu poate nimeni sa ma arate cu degetul si sa spuna sigur: ba'hai, ortodox, musulman, evreu sau adventist. Ca as apartine bisericii scientologice nu m-a banuit inca nimeni, ceea ce pentru mine inseamna ca multa lume este convinsa de inteligenta mea. Dar, am divagat...
Cata vreme eram persoana importanta (nu spui cine) casuta mea de mail se umplea de urari de ziua de nastere, dar mai ales de onomastici. Ei, ghiciti unde vreau sa ajung...
Contabilizand: 7 urari de onomastica si una de Rosh Hashana. Sa fie primite toate!
Am spus si ca am o memorie de elefant? Cand ma voi intoarce in campul muncii ghiciti cu cati "prieteni" voi ramane.

De toamna

Dupa un scurt moment de depresie legat de lipsa unui job, sa nu exageram, vreo 30 de secunde, m-am apucat pentru a doua oara in acest sezon de bulion. In calitate de proaspat apropitar mostenitor al locuintei de vara cu gradina aferenta, de care nu mai are cine se ocupa, presimt ca tura doi de bulion nu va fi si ultima.

Jumatatea mea viseaza de cand ne-am intors cum vom lasa totul balta si vom deveni agricultori. De altfel, nu e singura persoana care mi-a debitat in ultimele doua saptamani asa ceva. Am mai auzit diversi visand cum lasa corporatiile balta si se duc la tara, ca au dat ei o data cu sapa in copilarie si le-a placut. Asta probabil fiindca nu si-au taiat niciun deget.

Oameni buni, munca la tara e grea si nu-i deloc idilica, si nici inaltatoare, ca altfel taranul roman ar pluti in al noualea cer de fericire in loc sa sprijine usa carciumii la care-si ineaca amarul.

In alta ordine de idei, adica pen' ca veni vorba de munca, trebuie sa fac rost de un manual de gradinarit, ca vreau sa ma ocup putin de gradina mostenita. Niste rosii, niste dovlecei si ceva ceapa, ca sa mai am timp si de bere si gratar.

Sa nu uit, am uscat si rosii pe care le-am pus in ulei de masline cu oregano, usturoi si fulgi de ardei iute.

PS: fosa septica e la fel de plina, dar am vazut o vidanja care a trecut cu viteza fulgerului prin fata curtii. Inca il mai astept pe Brad Pitt.

Ne-am intors

Dupa trei luni de rataciri prin tara suntem inapoi in apartamentul nostru, mai racoros si mai neincapator ca niciodata.
Cand mai plecam departe, departe? Azi? Dar maine plecam sigur?
Dixit Green Monkey.
Nu pot sa-l dezamagesc, asa ca mai plecam putin, ca de munca tot nu avem. Adica avem, dar nu suficient. Poate o sa fie.
Si sa fie clar eu nu platesc niciun drept de autor retroactiv. Ca daca-i musai o sa-i rog sa ma caute prin Suedia sau Danemarca...