De obicei dispar, niciodata impreuna sau poate nu-mi amintesc eu de alea. Cele singure raman ca un semn de intrebare. Cine le-a luat perechea? Unde s-a dus aceasta?
Multa vreme am crezut ca exista in sertarele comodei mele niste pitici mici si rai care-mi fura sosetele. Green monkey mi-a explicat, de curand, ca ar fi vorba de fapt de niste maimute de sertar (ceva desene animate, din care am prins si eu o bucata). Poate ca are dreptate...
Azi dimineata m-am trezit insa in fata unei mari dileme.
Pe scurt...In sertarul meu aparuse o pereche de sosete care sigur nu e nici a mea nici a altcuiva din casa. Nu se potriveste la marime, la culoare, la aspect cu nimic din ce exista in casa asta. Daca erau de copil as fi zis ca s-au ratacit de la gradinita lui green monkey, dar sunt de adult si la noi egalitatea e in floare (fiecare isi achizitioneaza si isi ingrijeste singur sosetele) dar intr-o transparenta deplina (mi-am luat sosete noi. ok).
Revenim la dilema, de fapt dileme. De unde au avut maimutele de sertar bani de sosete? De ce nu exista niste maimute si in sertarul cu averea familiei (banuiesc ca daca erau puneau ceva si acolo)?
Si fara nicio legatura cu maimutele si sosetele:
Ultima licorna, Peter Beagle, traducere Mircea Ivanescu, Polirom, 2004
-Tu ai puterea magica, spuse ea [...]-Poate nu stii s-o gasesti, dar exista in tine. L-ai chemat pe Robin Hood si Robin Hood nu exista, dar a venit si era adevarat. Si asta e magie. [...]
joi, 23 octombrie 2008
marți, 21 octombrie 2008
de-ale batranetii...
Pentru ca de curand am implinit venerabila varsta de... "nu spui cat" trec printr-o perioada depresiva. S-o luam in ordine...
In ziua cu pricina am cantat (hm, recitat) sub dus Oda bucuriei, nu de mare veselie ce ma izbise pe mine, ci ca sa vad cat ma mai duce memoria (am uitat sa mentionez, era in germana, si invatata prin clasa a 5a.)Bifat, recitata fara eroare de la un capat la celalalt.
Verificat nivel riduri, nimic dramatic de remarcat. Oricum la cat de des verific nu le-as remarca nici daca ar arata ca linia Maginot. (desi aia e un sistem de fortificatii, deci e ridicata peste nivelul solului, nu sapata in el, dar suna bine)
In rest, in buzunar am cam la fel de multi bani ca in fiecare an in perioada asta, adica mai deloc. Ce bine ca nu trebuie sa-mi cumpar eu mie cadou! Desi la cum se prezinta lucrurile probabil ca asta va trebui sa fac daca vreau vreunul.
Astazi, in schimb, mi-am amintit de doua discutii avute cu mama in copilarie si respectiv la adolescenta despre cum alegerile noastre de la un moment dat trebuie sa ni se potriveasca si mai tarziu. (Cum sa o cheme pe sor-ta Luminita, cand o avea 60 de ani, vrei sa o strige vecinele peste gard baba Luminita?! -Nu-ti face tatuaj, cand o sa fii o persoana importanta o sa arati caraghios cu tatuaj!) Pe masura ce imbatranesc tind sa-i dau dreptate. Azi, am vazut in statia de tramvai in care am poposit o venerabila doamna cu multi cercei in ureche, in aceeasi astupata cu vata, sa n-o traga curentul. Prin fata ei a trecut un domn, chiar mai in varsta, pe la a treia tinerete, care etala un cercel de aur, un trening si niste tatuaje. Alegerea lor! Poate sunt tineri in spirit, dar eu ma voi uita multe zile de-acum incolo in oglinda, intrebandu-ma daca nu cumva in ochii celor mai tineri decat mine arat caraghios.
Oare exagerez? Cand felul in care ma imbrac si ma port va ramane cu mult in urma celui in care arat, cazand in ridicol? S-a intamplat deja?
In ziua cu pricina am cantat (hm, recitat) sub dus Oda bucuriei, nu de mare veselie ce ma izbise pe mine, ci ca sa vad cat ma mai duce memoria (am uitat sa mentionez, era in germana, si invatata prin clasa a 5a.)Bifat, recitata fara eroare de la un capat la celalalt.
Verificat nivel riduri, nimic dramatic de remarcat. Oricum la cat de des verific nu le-as remarca nici daca ar arata ca linia Maginot. (desi aia e un sistem de fortificatii, deci e ridicata peste nivelul solului, nu sapata in el, dar suna bine)
In rest, in buzunar am cam la fel de multi bani ca in fiecare an in perioada asta, adica mai deloc. Ce bine ca nu trebuie sa-mi cumpar eu mie cadou! Desi la cum se prezinta lucrurile probabil ca asta va trebui sa fac daca vreau vreunul.
Astazi, in schimb, mi-am amintit de doua discutii avute cu mama in copilarie si respectiv la adolescenta despre cum alegerile noastre de la un moment dat trebuie sa ni se potriveasca si mai tarziu. (Cum sa o cheme pe sor-ta Luminita, cand o avea 60 de ani, vrei sa o strige vecinele peste gard baba Luminita?! -Nu-ti face tatuaj, cand o sa fii o persoana importanta o sa arati caraghios cu tatuaj!) Pe masura ce imbatranesc tind sa-i dau dreptate. Azi, am vazut in statia de tramvai in care am poposit o venerabila doamna cu multi cercei in ureche, in aceeasi astupata cu vata, sa n-o traga curentul. Prin fata ei a trecut un domn, chiar mai in varsta, pe la a treia tinerete, care etala un cercel de aur, un trening si niste tatuaje. Alegerea lor! Poate sunt tineri in spirit, dar eu ma voi uita multe zile de-acum incolo in oglinda, intrebandu-ma daca nu cumva in ochii celor mai tineri decat mine arat caraghios.
Oare exagerez? Cand felul in care ma imbrac si ma port va ramane cu mult in urma celui in care arat, cazand in ridicol? S-a intamplat deja?
joi, 16 octombrie 2008
miercuri, 15 octombrie 2008
Cate capete...
... si prea putine luminate. Imi pun din nou intrebarea daca redactorul sef nu ar trebui sa-si citeasca revista si sa-si traga subalternii de urechi atunci cand acestia dau cu oistea-n gard.
De data aceasta e vorba de un articol in revista Viva. O sa revin cu numele autoarei si pagina in zilele urmatoare. Articolul este despre formatia Eurythmics, care in opinia ziaristei isi trage numele "dintr-un dans grecesc" învatat de Annie in copilarie.
Draguta domnisoara, documentarea pentru un articol se face din mai multe surse, chiar daca doar de pe internet. Si cand nu-ntelegi ceva in engleza chemi pe cineva sa te ajute. Eu inteleg ca Wikipedia "rulez" dar nici macar acolo nu scrie prostia pe care ai scris-o tu. "Calling themselves "Eurythmics" after a dance technique (Eurythmy; see also Eurhythmics) Lennox had encountered as a child at her school" Daca ai fi cautat si in romana, tot pe wikipedia, nu mai departe, ai fi aflat ca euritmia "este o artă care îşi propune exprimarea vorbirii şi sunetelor prin intermediul mişcării. Primele elemente de euritmie îşi au originea în 1911/1912, fiind compuse sub îndrumarea lui Rudolf Steiner, întemeietorul antroposofiei."
Iar daca ai fi pus mana si pe un dictionar, de exemplu Saineanu, ai fi invatat ca euritmie, euritmii f. 1. armonie de sunete, de miscari (la dans), de forme (in arhitectura) etc., 2, functionare regulata a unei activitati organice ritmice; 3. (med.)ritm regulat al pulsului. [din fr. eurythmie, lat. eurytmia]
E drept ca e cam greu sa bagi Saineanu in Vuitton, dar poate bagi la cap!
Uneori cand citesc asemenea ineptii imi vine sa cant:
O, vai si-amar,
O,vai si-amar,
In brad multi hamsteri imi cresteau!
Dar un triton hot mi l-a ros
Si-acum mi-e dor de-un con pufos!
O, vai si-amar,
O,vai si-amar,
In brad multi hamsteri imi cresteaaaau!*
*Clive Barker, Abarat, traducere din limba engleza Veronica Tomescu, RAO International Publishing Company, 2007
O traducere excelenta, de altfel!
Later edit: Viva, oct 2008, p 123, autor: Florentina Liutiuc
De data aceasta e vorba de un articol in revista Viva. O sa revin cu numele autoarei si pagina in zilele urmatoare. Articolul este despre formatia Eurythmics, care in opinia ziaristei isi trage numele "dintr-un dans grecesc" învatat de Annie in copilarie.
Draguta domnisoara, documentarea pentru un articol se face din mai multe surse, chiar daca doar de pe internet. Si cand nu-ntelegi ceva in engleza chemi pe cineva sa te ajute. Eu inteleg ca Wikipedia "rulez" dar nici macar acolo nu scrie prostia pe care ai scris-o tu. "Calling themselves "Eurythmics" after a dance technique (Eurythmy; see also Eurhythmics) Lennox had encountered as a child at her school" Daca ai fi cautat si in romana, tot pe wikipedia, nu mai departe, ai fi aflat ca euritmia "este o artă care îşi propune exprimarea vorbirii şi sunetelor prin intermediul mişcării. Primele elemente de euritmie îşi au originea în 1911/1912, fiind compuse sub îndrumarea lui Rudolf Steiner, întemeietorul antroposofiei."
Iar daca ai fi pus mana si pe un dictionar, de exemplu Saineanu, ai fi invatat ca euritmie, euritmii f. 1. armonie de sunete, de miscari (la dans), de forme (in arhitectura) etc., 2, functionare regulata a unei activitati organice ritmice; 3. (med.)ritm regulat al pulsului. [din fr. eurythmie, lat. eurytmia]
E drept ca e cam greu sa bagi Saineanu in Vuitton, dar poate bagi la cap!
Uneori cand citesc asemenea ineptii imi vine sa cant:
O, vai si-amar,
O,vai si-amar,
In brad multi hamsteri imi cresteau!
Dar un triton hot mi l-a ros
Si-acum mi-e dor de-un con pufos!
O, vai si-amar,
O,vai si-amar,
In brad multi hamsteri imi cresteaaaau!*
*Clive Barker, Abarat, traducere din limba engleza Veronica Tomescu, RAO International Publishing Company, 2007
O traducere excelenta, de altfel!
Later edit: Viva, oct 2008, p 123, autor: Florentina Liutiuc
joi, 9 octombrie 2008
Snobism si lacomie
Imi place sa mananc! Mult, mult de tot... o masa buna ma emotioneaza pana la lacrimi. Uneori incerc sa ma abtin. Atunci cand imi dau seama ca exagerez. Din fericire astfel de revelatii nu ma lovesc prea des. Nu numai ca-mi place sa mananc, dar imi place sa-mi cumpar diverse ingrediente. Si aici apare problema; cu o parte din ele nu stiu ce sa fac, cu altele astept ocazia perfecta pentru a le folosi (de obicei apare dupa ce expira), iar altele (cele mai tentante) imi dau seama ca m-ar trimite rapid la spital.
Uneori a le mananca devine insa o chestie obligatorie, gen: inainte de salariu, frigider gol... Si atunci devorez in nestire icre de manciuria, foie gras sau alte multe lucruri pe care de obicei doar le degusti. Si-mi amintesc de regretul cu care-mi povestea un fost prieten, francez, ca dusese unor cunostinte din Rusia o sticla extrem de scumpa de cognac iar respectivii o terminasera din doua suflari. Si-mi dau seama ca intre mine si rusii aceia nu e nicio diferenta. Ma gandesc ca totusi viteza si cantitatea nu influenteaza prea mult felul in care savurezi ceva, decat daca nu-ti sunt proprii. Asa sa fie?
PS: Stie cineva ce pot face cu un borcan mare de trufe?
Uneori a le mananca devine insa o chestie obligatorie, gen: inainte de salariu, frigider gol... Si atunci devorez in nestire icre de manciuria, foie gras sau alte multe lucruri pe care de obicei doar le degusti. Si-mi amintesc de regretul cu care-mi povestea un fost prieten, francez, ca dusese unor cunostinte din Rusia o sticla extrem de scumpa de cognac iar respectivii o terminasera din doua suflari. Si-mi dau seama ca intre mine si rusii aceia nu e nicio diferenta. Ma gandesc ca totusi viteza si cantitatea nu influenteaza prea mult felul in care savurezi ceva, decat daca nu-ti sunt proprii. Asa sa fie?
PS: Stie cineva ce pot face cu un borcan mare de trufe?
miercuri, 8 octombrie 2008
America stranuta
Cum zice o gluma, ar trebui sa-i uram noroc, ca sanatate au avut si cei de pe Titanic.
Dincolo de gluma, televiziunea italiana rai1 a consacrat un spatiu destul de amplu crizei mondiale si masurilor luate de diferite state. Un profesor de economie de la universitatea din Torino (n-am memoria numelor si nu mi-am luat notite)a comparat celebrele masuri cu antibioticele care se administreaza in caz de raceala... Nu omoara virusul, dar previn efectele secundare.
Tinand cont ca Romania nu era pe lista statelor care au luat masuri, ca noi eram deja cu nasul in batista si ca am auzit o vorba care zice ca in Romania nici apocalipsa nu mai vrea sa vina eu zic sa nu ne agitam prea tare. Oricum, mondiala sau nu, criza se amana pana dupa alegeri, ca acum nu avem timp de ea!
Nu vi se pare totusi ca anul asta campania electorala (cea pe sest, adica dat cu mopul prin wc-uri; propus mariri de salarii, sa le refuze guvernul ca oricum bani nu sunt, dar ei pica de fraieri) a inceput cam tarziu?
Dincolo de gluma, televiziunea italiana rai1 a consacrat un spatiu destul de amplu crizei mondiale si masurilor luate de diferite state. Un profesor de economie de la universitatea din Torino (n-am memoria numelor si nu mi-am luat notite)a comparat celebrele masuri cu antibioticele care se administreaza in caz de raceala... Nu omoara virusul, dar previn efectele secundare.
Tinand cont ca Romania nu era pe lista statelor care au luat masuri, ca noi eram deja cu nasul in batista si ca am auzit o vorba care zice ca in Romania nici apocalipsa nu mai vrea sa vina eu zic sa nu ne agitam prea tare. Oricum, mondiala sau nu, criza se amana pana dupa alegeri, ca acum nu avem timp de ea!
Nu vi se pare totusi ca anul asta campania electorala (cea pe sest, adica dat cu mopul prin wc-uri; propus mariri de salarii, sa le refuze guvernul ca oricum bani nu sunt, dar ei pica de fraieri) a inceput cam tarziu?
joi, 2 octombrie 2008
cat de greu sa fie?
Majoritatea revistelor de la noi (si de aiurea) au in spate o licenta straina. Asta ar trebui, printre altele, sa le dea o mana de ajutor celor care le fac, atunci cand acestia sunt in pana de idei. Teoria ca teoria, dar din cauza practicii de data asta o sa murim! De ras, evident!
Nu am hartiile in fata, le-am uitat la birou la panoul rusinii, dar promit ca revin cu detalii (nume autor/traducator, nume articol, pagina, nr revistei). Pana atunci va voi spune doar ca in articol sunt sugerate cateva slujbe pe care ar trebui sa ti le iei daca vrei sa iesi din rutina. Sa le trecem in revista pe cele mai "tari": decorator de torturi (n-as zice nu, dar cine-mi da viza de America?!), pompier (la noi nu-i pe baza de voluntariat, dai un test si faci niste cursuri...), inventator (vreau si eu la scoala de inventatori*) si... atentiune! atentiune! trrrrm (bat tobele) ...PLIMBATOARE DE CAINI!
huh?! duh?! au?! bau?!
Daca traiti cumva cu impresia ca plimbatoare nu este un cuvant din limba romana, si ca asta ma supara atat de tare, dati-mi voie sa va contrazic. Exista! Este un regionalism din Ardeal folosit pentru a desemna ceea ce prin alte parti se numeste privata, buda, toaleta, WC etc.
Deci, dragi domnisoare (pana in 30 de ani, cu studii superioare si venituri peste medie - grupul tinta al sus-numitei publicatii) daca v-ati plictisit de slujba dvs. nimic nu va va scoate mai repede din rutina decat un caine care face pipi pe pantofii dvs. din piele de piton.
Cat de greu sa fie sa iei un dictionar atunci cand faci o traducere? Cat de greu sa fie sa te uiti pe geam si sa vezi ca afara-i Bucurestiul si nu New York-ul? Cat de greu e sa citesti ce au scris subalternii tai in revista in care, cu onor, iti apare poza langa editorial?
* N-am nevoie de scoala, eu o sa ascult sfatul lui Saroyan:
" - Inventeaza un zbirnau.
- Ce-i aceea zbirnau?
- Nu stiu, dar inventeaza-l tu si sint sigur ca ai sa cistigi un milion de dolari."
(William Saroyan, O zi din dupa-amiaza lumii, Traducere: Teodora Sadoveanu, Colectia globus, Editura univers, 1978, p. 232)
Later edit: Cosmopolitan, octombrie, pag 144, autor (nu traducator!) Ina Ghita
Nu am hartiile in fata, le-am uitat la birou la panoul rusinii, dar promit ca revin cu detalii (nume autor/traducator, nume articol, pagina, nr revistei). Pana atunci va voi spune doar ca in articol sunt sugerate cateva slujbe pe care ar trebui sa ti le iei daca vrei sa iesi din rutina. Sa le trecem in revista pe cele mai "tari": decorator de torturi (n-as zice nu, dar cine-mi da viza de America?!), pompier (la noi nu-i pe baza de voluntariat, dai un test si faci niste cursuri...), inventator (vreau si eu la scoala de inventatori*) si... atentiune! atentiune! trrrrm (bat tobele) ...PLIMBATOARE DE CAINI!
huh?! duh?! au?! bau?!
Daca traiti cumva cu impresia ca plimbatoare nu este un cuvant din limba romana, si ca asta ma supara atat de tare, dati-mi voie sa va contrazic. Exista! Este un regionalism din Ardeal folosit pentru a desemna ceea ce prin alte parti se numeste privata, buda, toaleta, WC etc.
Deci, dragi domnisoare (pana in 30 de ani, cu studii superioare si venituri peste medie - grupul tinta al sus-numitei publicatii) daca v-ati plictisit de slujba dvs. nimic nu va va scoate mai repede din rutina decat un caine care face pipi pe pantofii dvs. din piele de piton.
Cat de greu sa fie sa iei un dictionar atunci cand faci o traducere? Cat de greu sa fie sa te uiti pe geam si sa vezi ca afara-i Bucurestiul si nu New York-ul? Cat de greu e sa citesti ce au scris subalternii tai in revista in care, cu onor, iti apare poza langa editorial?
* N-am nevoie de scoala, eu o sa ascult sfatul lui Saroyan:
" - Inventeaza un zbirnau.
- Ce-i aceea zbirnau?
- Nu stiu, dar inventeaza-l tu si sint sigur ca ai sa cistigi un milion de dolari."
(William Saroyan, O zi din dupa-amiaza lumii, Traducere: Teodora Sadoveanu, Colectia globus, Editura univers, 1978, p. 232)
Later edit: Cosmopolitan, octombrie, pag 144, autor (nu traducator!) Ina Ghita
Abonați-vă la:
Postări (Atom)