Se afișează postările cu eticheta idei intarziate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta idei intarziate. Afișați toate postările

marți, 31 decembrie 2013

La final de 2013

Ca orice om simt si eu nevoia unui bilant la sfarsit de an. 2013 a fost plin de lectii, pe care sper ca le-am invatat, ca sa nu ma mai lovesc de ele si in 2014.
Asadar, ce-am aflat?
Pai, intr-o ordine aleatoare, am descoperit ca:
Prietenii buni raman langa tine chiar daca au si ei o zi proasta. Asta nu exclude insa ca orice interactiune umana, si ar trebui sa subliniez orice, e un barter.
E foarte important sa ai incredere in fortele proprii. Si ca increderea poate fi subminata foarte usor de cei din jurul nostru atata vreme cat nu suntem pregatiti sa ne iubim si sa ne acceptam pe noi insine asa cum suntem.
Uneori, lucrurile care au toate premizele sa fie minunate nu sunt deloc asa. Si viceversa.
Oamenii care au intrat si au iesit (mai de voie, mai de nevoie) din viata mea au avut rolul sa-mi arate cate ceva despre mine.
E extrem de important sa fim impacati cu alegerile pe care le-am facut. Stiu, intra tot la acceptare, dar trebuia sa o mai spun o data.
Ca uneori e bine sa mai inchidem ochii si sa ne facem ca nu vedem anumite lucruri; dar mai ales sa ne tinem gura bine inchisa, daca asta nu face rau nimanui. Ceea ce nu exclude momentul in care trebuie vorbim ca sa ne aparam drepturile si lucrurile in care credem.

La un nivel mai concret, am descoperit ca Green Monkey e un copil echilibrat si exceptional, ca pot conduce 10000 de km in doar cateva luni si ca "never say never".

Imi doresc ca anul care vine peste doar cateva ore sa-mi predea cu blandete lectiile pe care mi le-a pregatit. Ceea ce va doresc si voua!


vineri, 21 octombrie 2011

Amor de balta

Azi ajung la birou. Nimic anormal in asta. Cu asta m-am ocupat in ultimii 14 ani, cu mici pauze. Doar ca azi gasesc un ghiveci pe masa. Si asta mi s-a mai intamplat. Doar ca pana acum niciunul dintre ghivece nu avea biletul atasat.
Citeste, (scria pe el).
Atat de mult cat te iubesc de floare ati daruiesc. (greselile apartin expeditorului). Nu continui ca sunt si alte persoane implicate. Insa, expresia mea sper ca a fost inregistrata pe camerele de supraveghere ale firmei, caci mi-au iesit ochii din cap ca in desene animate. Mai rau i-au iesit colegului care era si el vizat si care a crezut ca si mine ca biletul imi este adresat. Sper ca la ora asta se distreaza de minune cu nevasta din dotare de asa incurcatura.
Sa ma explic... Una bucata colega divorteaza de un sot betiv, cu care are doi copii. Sotul vine, face scandal, apoi trece la capitolul fara pasiune viata e pustiu si-i aduce o floare cu biletul aferent. Ea o lasa la mine pe birou, in ideea ca face un gest dragut, dar nu vede biletul. Eu da. Un sfarsit de saptamana minunat... Ceea ce va doresc si voua!

luni, 26 septembrie 2011

O lista si o intrebare

Pentru ca sambata am dormit 16 ore (ceea ce nu mi s-a intamplat in viata mea) si prin urmare am mintea odihnita mi-am amintit ca se apropie ziua mea si mi-am facut o lista cu ce-mi doresc (si ma astept sa si primesc... Cine are urechi de auzit sa auza! :D)

In primul rand vreau o Toyota Hilux asezonata cu o garderoba de pitzi si pantofi cu tocuri de minim 10 cm. Numai imaginati-va cum o sa coboare blonda din mine imbracata in rochii cu sclipici si pe niste tocuri pe care nu se poate tine din asa masina... V-ati imaginat? Acu' recunoasteti ca merita investitia.

In al doilea rand vreau o drujba. Nu m-am hotarat ce fac cu ea, da-mi place ideea.

Cam asta e cu lista ca sa nu zica lumea ca-s pretentioasa. Daca si la doua, trei chestii apar plangeri....

Cat despre intrebare, ea suna cam asa:
Sa ma apuc de scoala ca sa-mi iau permisul de conducere pentru categoria A sau pentru C?

vineri, 3 iunie 2011

Diferente

Iubitorii animalelor, protestand impotriva legii ce permite eutanasierea cainilor, s-au adunat in parlament. Cu carti de rugaciuni si semne obscene. O tanti (mi s-a parut ca zaresc si o urma de spume la gura) ne-a anuntat ca in fata lui Dumnezeu toti suntem la fel, si cine e altfel e creatia Satanei. Ma rog, e o mica fractura de logica in toata chestia de mai sus, ca una e sa fim egali in fata lui Dumnezeu si alta e sa fim diferiti intre noi. Si slava cerului ca suntem diferiti, ca daca semanam cu tine, madam, imi puneam latul de gat.

....

Astazi, doamna educatoare, m-a tras deoparte sa ma puna sa-mi instruiesc copilul sa nu mai provoace un coleg de gradinita (cu oarescare tulburari de personalitate). De fapt, cel mai bine ar fi daca nu ar intra deloc in contact cu el, sa se faca ca nu-l vede. Mi-a marturisit confidential ca respectivul fusese alaptat pana la trei ani si din aceasta cauza e cum e. Hăăă?! Lasand la o parte aberatiile pe teme de psihologia copilului, a trebuit sa execut o manevra foarte delicata, deoarece eu nu-i pot spune lui Green Monkey cu cine sa se imprieteneasca si nici sa nu se mai apropie de un copil pentru ca e altfel decat el. M-am limitat sa-i spun sa nu-l provoace si sa incerce sa nu intre intr-un conflic fizic.

....

Concluzie: mama prostilor e mereu gravida! Si partea mai nasoala e ca uneori e si mama fiecaruia dintre noi.

vineri, 29 aprilie 2011

Ce-am mai descoperit despre mine

In ultima vreme, din lipsa de job aducator de bani si, deci, de grijile aferente lor, m-am ocupat foarte tare de dezvoltarea personala. Cu ocazia asta am mai aflat cate ceva despre mine. Notez totul aici, ca sa pot monitoriza schimbarile care mai apar.
Lucrul care mi s-a parut cel mai socant a fost ca in ultimii cinci ani nu am decat un minim de fotografii in care nu apar cu sapca pe cap si cu ochelari la ochi. Stiam ca nu-mi place sa apar in fotografii, dar nici chiar asa. Cu toate acestea nu intentionez sa remediez situatia.
Inca nu am reusit sa-mi dau seama ce altceva in afara de bani m-ar motiva. Nici proiectele motivationale in care m-am implicat nu am reusit sa le duc la bun sfarsit. Inca mai sper ca nu sunt o cauza pierduta. Sper intr-o remediere.
Dupa un an de zile de curatenie (aruncat lucruri) inca mai gasesc lucruri pe care sa vreau sa le arunc, si desi nu am mai cumparat nimic casa pare la fel de plina. Banuiesc un fel de stare gazoasa a celor ramase: tind sa ocupe orice spatiu liber.
Amocul ce m-a apucat in ultima vreme tinde sa se concretizeze (la primii bani) intr-un tatuaj. Hotarare deloc inteleapta, sper sa o mai revizuiesc.
Am impresia ca traiesc intr-un fel de bula si ca toate lucrurile interesante se intampla in bula de langa mine, in care eu nu am cum sa ajung. Chestie de perspectiva, zic. Oricum, generatoare de amoc, sper sa scap de ea curand.
Pentru cei ce simt nevoia unor precizari am folosit amoc, cu cel de-al doilea sens al sau, cel figurat.
AMÓC s.n. 1. (Med.) Boală mintală tropicală, provocată de abuzul de stupefiante, de excitante etc., manifestată prin tendință la fugă și furie (criminală). 2. (Fig.) Izbucnire violentă, furie inexplicabilă. [Pl. -curi. / < fr. amok < malaiez. amok - nebunie furioasă].
Daca-mi mai amintesc ceva, revin.

miercuri, 13 aprilie 2011

Tema de gandire - despre mame

Una dintre jumatatile cuplului nostru a primit de la psiholog ca tema sa scrie liber despre ce inseamna sa fii parinte (mama). S-a executat:

Sa fii mama inseamna sa te minunezi in fiecare zi de norocul care a dat peste tine si sa te feresti de termenul de noroc ca, poate, aduce ghinion. Sa te uiti in ochii copilului pana uiti de tine si sa-ti aduci aminte de fiecare data ca nu ai voie sa uiti de tine, pentru ca trebuie sa fii mereu in forma sa ai grija de el. Sa-ti planifici calatorii in Italia si sa te trezesti in Olanda (e un text pe net, cautati-l) si sa inveti sa te bucuri de locul in care ai ajuns. Sa te intrebi daca vrei sa fii un morcov, un ou sau cafea (alt text din marea lume a net-ului) si atunci cand esti pus in apa clocotita, luata direct din cazanele iadului, sa te inmoi, intaresti, sau sa transformi apa. Sa-ti faci din doctori prietenii cei mai buni, sa-ti faci din prieteni niste cunostinte care nu te intelg si nu te accepta si din dusmani aliati. Sa inveti tomuri intregi de medicina, psihologie sau logopedie si sa inveti mai ales sa-ti asculti intuitia. Sa te lupti cu ghearele si dintii pana la ultima respiratie pentru ceea ce crezi tu ca e mai bine, chiar daca altii iti spun ca ”merge si asa”.  Sa refaci un intreg proiect bucurandu-te ca puiul tau a invatat pe sa faca cercuri pe hartiile care-ti trebuiau ieri. Sa-i spui educatoarei care-ti reproseaza ca nu stie sa deseneze, ca are talent la desen pentru ca asa un gri colorat minunat n-a vazut ea de sapte generatii. Sa-ti pastrezi cumpatul atunci cand in urletele copilului tau accidentat medicii te intreaba lucruri care ti se par neimportante. Sa te bucuri ca peretii tai proaspat zugraviti acum sunt acoperiti de o fresca facuta din piure de morcovi sau de un basorelief (pentru ca vopseaua asta noua are un gust bun si trebuie culeasa cu unghia). Sa iti invarti universul in jurul singurului soare pe care-l recunosti: copilul tau.  Sa jonglezi cu sapte universuri si sa nu-ti lasi capul sa ameteasca. Sa nu te gandesti la pantofi, genti, haine pentru ca exista bakugan, gormiti, cars, thomas si sa nu uiti sa-ti iei din cand in cand o carte sau o zi cu prietenele pentru ca ai nevoie. Sa speri mereu ca vei fi un parinte perfect si ca odorul tau va primi mereu ce e mai bun, pentru ca merita. Sa-ti vina lacrimi de fericire in ochi chiar si atunci cand ar trebui ca ei sa ti se umple de lacrimi de furie pentru ca esti obosita si el a gasit de cuvinta sa faca ceea ce pe tine te supara cel mai tare si asta doar pentru ca E COPILUL TAU! Sa fii mama inseamna totul!

Zic.
L.E. E vorba strict de cazul meu. Pentru altii nu garantez si nu ma intereseaza.

duminică, 9 august 2009

Depresii duminicale

Si ma loveste asa uneori un chef de duca si intrebarea "si la ce folos toate" de nu ma vad.O criza care-i loveste pe barbatii de 50 de ani, asa se zice. Doar ca nici nu-i omul si nici momentul potrivit. Si de facut, am facut destule... Le trec in revista ca sa ma conving eu pe mine ca nu e cazul sa o iau razna. Poate-i luna neagra sau vreo eclipsa, sau poate chiar trebuie sa fac ceva.
Green Monkey e exact acolo unde trebuie sa fie, alaturi de ceilalti copii de varsta lui. Anii, in care fiecare zi a insemnat un terapeut in plus si o privire lunga dupa un lucru pe care mi-l doream si nu mi-l permiteam, si-au spus cuvantul. Suntem acolo unde trebuie. Pentru ca am avut cu ce (nu va ganditi la bani, ci la elan, energie, strans din dinti, rugaciune, scandal...)Imi plac punctele de suspensie, pentru ca nu pun un verdict definitiv, lasa loc de adaugiri, imbunatatiri.
Am o profesie care-mi place, mai ziceam eu candva, multi ar ucide sa fie in locul meu ( bani decenti, timp liber,ca ma organizez, etc)... Am un copil carismatic si cuminte... Am o jumatate care e langa mine, in majoritatea timpului. Am reusit sa fac tot ce mi-am propus vreodata. Anul asta am rezolvat si restantele. Am tras linie si am adunat. A dat cu plus. Si atunci ce vreau?
Vreau o alta profesie, indemanarea de a gestiona macar inca alti zece ani alaturi de jumatatea mea, si inca alti doi copii, neaparat baieti, ca nu ma vad cumparand rochite si papusi barbie... Vreau o alta lume, poate Canada sau Noua Zeelanda.
De unde si incotro s-o apuc...

miercuri, 28 ianuarie 2009

Idei intarziate

Referitor la ultimele doua posturi...

Oare de ce ma mir ca oamenii sunt dispusi sa creada toate tampeniile, cata vreme exista unii care au vandut tot ce aveau si s-au dus dupa un guru (care se crede Isus) tocmai in fundul Siberiei. Si pe deasupra, ei traiesc fara apa, curent si alte chestii, in timp ce baiatul cel inteligent (fost politist) are o vila cu tot confortul, internet, satelit si garzi de corp.

Oare in urmatoarele campanii electorale or sa dispara pungile de plastic cu insemne de partid? Sau cei care le impart vor alerga dupa noi sa le dam 30 de bani pe bucata?

Referitor la politica...

Credeam ca o sa-mi vina ideea sa emigrez (in Haiti) doar in cazul unei combinatii Vadim+Becali, alegeti voi care presedinte si care prim-ministru, dar se pare ca m-am inselat. Am un dor de duca spre Canada incat faptul ca detest din tot sufletul frigul si zapada incepe sa nu mai conteze.

Stiu (la prima mana) ca se stia ca nu sunt bani pentru salariile profesorilor, dar s-au propus maririle pentru ca guvernul de atunci (care nu este nici el usa de biserica sau monument al sfinteniei) sa fie obligat sa refuze si, implicit, sa pice prost. Oricum, cel mai prost au picat tot amaratii de profesori.

Problema: daca politica-i curva, aia care se ocupa de ea sunt pesti?