Tot despre Turcia, dar altfel

Turcia este o tara minunata. Tinand cont ca orasele mele preferate sunt Viena si Hamburg ma asteptam ca Istambulul, mai ales vazut din motive nu tocmai placute, sa-mi displaca. Nimic mai gresit, il iubesc la nebunie. E drept, prefer de departe partea asiatica, mult mai relaxata, mai putin aglomerata si, evident, mult mai scumpa.
Daca vorbim despre bani, sa povestim. Autobuzul m-a lasat in fata la Burbery''s, unde am intrat, am respirat adanc si am iesit. Salariul minim in Turcia e de 750 de lire (aprox. 1500 de lei). O esarfa din sus-mentionatul magazin e 590 de lire (aprox 1200 de lei). O chirie, 250 de lire (500 de lei, la fel de aprox). Sa fac traducerea in preturile de aici... Nu are rost.
Strazi largi, cu pietoni care trebuie sa se fereasca de masini. Daca v-ati imaginat ca in Bucuresti sunt cozi interminabile nu le-ati vazut pe cele din Istambul. Orice traversare se face pe propria raspundere. De la intrarea dinspre Gebze pana in partea europeana sau, mai bine zis, turistica a Istambulului se fac doua ore. Si asta, daca ai norocul sa nu te opreasca politia si sa trebuiasca sa parlamentezi la telefon cu o semi-vorbitoare de engleza, despre motivele pentru care te transporta un turc in masina personala.
Faptul ca turcii vorbesc engleza sau chiar romana e un mit, daca nu te intalnesti cu ei in fata unor obiective tursitice din partea europeana. In schimb, e remarcabil ca orice turc iti va ceda locul daca esti femeie, indiferent de varsta, si stai in picioare in timp ce el sta jos. De fapt, ar trebui sa mi se para normal, dar vin din Romania.
Sfatul evident este sa negociati, odata ce ati ajuns in partea europeana. De fapt, corect ar fi negociati, negociati, negociati. Si dupa ce ati facut toate astea, luati-o de la capat de vreo trei ori. Abia apoi puteti spera ca ati ajuns la pretul corect. Nu incercati asta in partea asiatica. Acolo nu se trage de nimeni de tine sa intri in magazine. Pretul afisat e cel final.
Mi-au placut floraresele care m-au facut sa vin acasa cu o valiza plina de levantica pusa frumos in saculeti din dantela la un pret imbatabil.
Ca sa revin la motivele pentru care am fost in Turcia trebuie doar sa va spun ca banalul paracetamol (si nu vorbesc de cel mai ieftin de pe piata, ca ala nu e medicament) costa doar 6 lei folia spre deosebire de 10 in Romania.

Electorale

Cum imi alergau mie degetele pe tastura in seara asta aud un ciocanit la usa. Gandindu-ma ca e administratorul venit sa-mi raspunda la intrebarea de radio sant pe care i-am aruncat-o ieri (cand mi-a baut la usa, ca sa urmati firul logic) deschid fara sa ma gandesc prea mult. Cand colo, ce sa vezi: doi baietei, cam hipercromi, care-mi arunca in brate un rucsac, dupa care ma mitraliaza mai ceva ca dom` Semaca: de la PDL, cado'`pentru cupilu proprietate personala, verifica numele (adica mi-l zic ei, ca io n-am zis nimic) si ma intreaba daca mai tin cu Anca Boagiu. Acu` cinstit vorbind, cum ma pricep la politica cam la fel ca la semantica dialectului amharic si cum io am abonament la filme pe net si nu la tv, doamna de care nu aud prea mult imi place (motivul fiind enuntat chiar in aceasta propozitie). Inchid usa frumos si anunt odorul ca aprimit un cadou. Fericit, desi deja a cam inceput sa se invete cu cadourile  (ieri a venit de la scoala cu periuta si pasta si vreo doua caiete) deschide rucsacul. Inauntru un ambalaj frumos din carton ondulat pe care era lipit numele Elenei Udrea. Acu`, ca ambalaju' era mai scump decat rucsacu' si cadou' nu mai zic, da' niste coperti pentru manualele astea cu forme care de care mai fistichii nu puteai sa pui si tu?! Si a mai zis odorul sa-ti transmit ca ai gresit, lui nu-i trebuie penar roz!!! Iar eu iti spun ca ai gresit adresa, da' ma sacrific io si fac pe curieru', duc rucsacul acolo unde trebuia sa ajunga de prima data, la un copil sarman, de la tara, care mai are sase frati cu care trebuie sa imparta doua cadouri ca ma-sa si tac-su nu pot vota de sase ori!

Si acu'ca mi-am varsat ofu' ma-ntorc la trebile mele. Pentru conformitate limbajul este un fel de terapie ca sa combat snobismul pe care mi-l da textul pe care-l traduc si al carui subiect este designul in epoca revolutiei industriale.

Tema de gandire - despre mame

Una dintre jumatatile cuplului nostru a primit de la psiholog ca tema sa scrie liber despre ce inseamna sa fii parinte (mama). S-a executat:

Sa fii mama inseamna sa te minunezi in fiecare zi de norocul care a dat peste tine si sa te feresti de termenul de noroc ca, poate, aduce ghinion. Sa te uiti in ochii copilului pana uiti de tine si sa-ti aduci aminte de fiecare data ca nu ai voie sa uiti de tine, pentru ca trebuie sa fii mereu in forma sa ai grija de el. Sa-ti planifici calatorii in Italia si sa te trezesti in Olanda (e un text pe net, cautati-l) si sa inveti sa te bucuri de locul in care ai ajuns. Sa te intrebi daca vrei sa fii un morcov, un ou sau cafea (alt text din marea lume a net-ului) si atunci cand esti pus in apa clocotita, luata direct din cazanele iadului, sa te inmoi, intaresti, sau sa transformi apa. Sa-ti faci din doctori prietenii cei mai buni, sa-ti faci din prieteni niste cunostinte care nu te intelg si nu te accepta si din dusmani aliati. Sa inveti tomuri intregi de medicina, psihologie sau logopedie si sa inveti mai ales sa-ti asculti intuitia. Sa te lupti cu ghearele si dintii pana la ultima respiratie pentru ceea ce crezi tu ca e mai bine, chiar daca altii iti spun ca ”merge si asa”.  Sa refaci un intreg proiect bucurandu-te ca puiul tau a invatat pe sa faca cercuri pe hartiile care-ti trebuiau ieri. Sa-i spui educatoarei care-ti reproseaza ca nu stie sa deseneze, ca are talent la desen pentru ca asa un gri colorat minunat n-a vazut ea de sapte generatii. Sa-ti pastrezi cumpatul atunci cand in urletele copilului tau accidentat medicii te intreaba lucruri care ti se par neimportante. Sa te bucuri ca peretii tai proaspat zugraviti acum sunt acoperiti de o fresca facuta din piure de morcovi sau de un basorelief (pentru ca vopseaua asta noua are un gust bun si trebuie culeasa cu unghia). Sa iti invarti universul in jurul singurului soare pe care-l recunosti: copilul tau.  Sa jonglezi cu sapte universuri si sa nu-ti lasi capul sa ameteasca. Sa nu te gandesti la pantofi, genti, haine pentru ca exista bakugan, gormiti, cars, thomas si sa nu uiti sa-ti iei din cand in cand o carte sau o zi cu prietenele pentru ca ai nevoie. Sa speri mereu ca vei fi un parinte perfect si ca odorul tau va primi mereu ce e mai bun, pentru ca merita. Sa-ti vina lacrimi de fericire in ochi chiar si atunci cand ar trebui ca ei sa ti se umple de lacrimi de furie pentru ca esti obosita si el a gasit de cuvinta sa faca ceea ce pe tine te supara cel mai tare si asta doar pentru ca E COPILUL TAU! Sa fii mama inseamna totul!

Zic.
L.E. E vorba strict de cazul meu. Pentru altii nu garantez si nu ma intereseaza.