Sa fie clar: nu contest rezultatele terapiilor mai putin ortodoxe, sa le zicem, dar nici nu pot crede chiar orice. Poate ca daca as fi intr-o situatie disperata le-as accepta fara sa-mi pun nicio intrebare, fie si numai la gandul ca suficienta credinta poate muta muntii din loc.
Ce poate determina insa o persoana tanara, cu educatie, cu un sistem de valori bine definit,fara probleme majore sa o ia pe calea asta, zau daca pricep...
Inteleg ca poti cumpara un medicament minune ce vindeca de la raceala pisicii la cancerul unui membru al familiei, atunci cand nu mai alte solutii. Sau ca-ti gasesti refugiul in studiul unor stiinte parapsihologice cand undeva in viata ta e un gol si vrei sa-l umpli cu ceva, sau esti curios, sau naiba mai stie de ce...
Am facut si eu niste cursuri (din curiozitate), la un moment dat, si din cand in cand mai si aplic ce am invatat (cand nu am alta solutie la indemana), dar de aici si pana la a crede ca orice durere de masea e un atac psi sau a ma apuca sa imi fac din asta o sursa de venit, mai va.
Si dupa acest preambul (cam lung si usor incoerent, parca) urmeaza dilemele:
-cand stii ca ai in fata ta un sarlatan, sa-l dai in fapt sau sa-l lasi in pace pentru ca oamenii cred si asta-i ajuta?
-cand cineva apropiat a luat-o razna fara motiv sa-i dai doua palme sa-si revina sau sa nu te amesteci?
Cine stie ce urmeaza? Poate parapsihologia e noua religie.
Poate Emile Durkheim avea dreptate:
"[...] vechii zei imbatranesc sau mor, iar altii nu s-au nascut inca.(...) Nu exista evanghelii nemuritoare si nu avem niciun motiv sa credem ca, pe viitor, umanitatea ar fi incapabila sa conceapa altele noi."
Emile Durkheim, Formele elementare ale vietii religioase, Polirom, Iasi, 1995
L.e: refuz sa cred ca un picior rupt se trateaza (a se citi se lipeste) cu cateva pase magice sau ca green monkey trebuie dus la parapsiholog, nu la logoped, ca sa-l spuna corect pe g...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu