Traditii

Traditia de 1 decembrie imi cere sa pregatesc alaturi de copil prajitura specifica unei alte tari. Anul asta, traditia ramane undeva in planul doi, caci pentru prima data in viata mea de om al muncii lucrez de sarbatoarea nationala. Hai sa ne traim! Si fara ironii, va rog! Macar de ziua nationala putem sa ne uitam la noi cu onestitate si sa vedem ca nu suntem nici mai buni nici mai rai decat altii. Poate nu ne place de noi, in general. Dar eu, mi-am propus ca de 1 decembrie, cata vreme muncesc, sa fiu onesta si sa nu zic nimic de rau de noi si-ai nostri.

Poligraf 2

Am fost, functioneaza. Nu e chiar ca in filmele americane, dar e pe bune. Cred ca oamenii de acolo si-au zis ca-s nebuna, caci le-am detectat camera ascunsa si m-am strambat la ea grupa mare. Poveste cu adevarat amuzanta nu o va auzi nimeni decat face2face.

Poligraf

Pe plantatia mea, despre care, in continuare nu am decat cuvinte de bine, testele poligraf sunt de rigueur. Saptamana viitoare imi vine randul. Va povestesc dupa cum a fost. In principiu sunt doar curioasa, caci am constiinta curata. Mama m-a educat bine, plus, ca am ideea fixa ca nu trebuie sa-mi stric karma cu maruntisuri.

Aceeasi tema

...dar alt weekend. Mirosul frunzelor arse. Cainele care te alearga prin curte si vrea sa se urce pe tine cu cele 70 de kg ale lui pentru ca l-ai mangaiat prea putin. Pisoii care se impleticesc printre picioarele copilului si fug cand ii simt pe adulti. Cuptorul fierbinte din care ies covrigi. Prieteni, cunostinte, oameni veseli, cu grijile lor, dar pe care nu simt nevoia sa le impartaseasca tuturor. Cel mai neplacut: drumul inapoi spre marele oras.

Cum sa NU iti faci un cv

In ultima luna am trecut in revista cam 4000 de cv-uri. Si m-a apucat groaza. Nu pot spune ca am vazut 200 care sa arate civilizat. Cam mic procentul. Ca sa n-o mai lungesc, concluziile le regasiti mai jos.

NU iti pune poza de la nunta cu voalul pe cap sau floarea in piept. Nici pe cea din vacanta sub palmieri sau facuta de consort in bucatarie cand tu mesteci in cratita. Si nici pe cea cu toata familia. (In caz ca va intrebati, da, le-am vazut pe toate)

NU declara ca in cinci ani vrei sa devii manager la o mare multinationala cand tu ai doar liceul  si ai lucrat cateva luni ca vanzator la aprozar.

NU scrie in scrisoarea de intentie cate stii tu despre firma mea, cand eu stiu sigur ca nu stii nimic, ca nu ai de unde.

NU spune ca te caracterizeaza fidelitatea fata de job cand in ultimul an tu ai avut opt slujbe.

NU spune ca esti foarte atent la detalii cand tu ai greseli in cv.

NU declara ca esti interesat de oportunitatile de promovare cand eu iti ofer o slujba in care nu exista asa ceva.

Si un DA.
Daca ai fost programat vino la interviu sau macar anunta ca nu te mai intereseaza.

Liniste

si pace in weekendul asta. Cu lumina de toamna asa cum imi place mie, cu miros de gratar si bere amara. Cu telefoane date la birou la ora la care altii dorm. Ma bucur ca am colegi tineri care nu cunosc melodia lui Andries ”Seful”, ca altfel trebuia sa ma dezbrac sa le arat ca eu am par pe piept.

De-ale mele

Lucrez intr-o industrie care nu va da faliment prea curand. Ma simt bine in ea. Si jumatatea mea pe langa mine. E amuzant. Pentru mine. Pentru prietenii mei e curios. Toti vor sa bea o cafea cu mine. Sa afle detalii secrete. Nu exista!
 IQ-ul e relevant raportat la realitatea imediata. Altfel e doar teorema lui Euclid aplicata in vid (L.E. asta e doar de dragul rimei).
V-am zis ca pentru recensamant eu apartin ca nationalitate de vanuatu si ca religie de zoroastrism, iar jumatatea mea tine de religia klingoniana?!