Amintiri

"[...] Lampile cu ulei.
- Lumina altor zile, zise ea.
- A altor zile?
- Soarele face plantele sa creasca. Plantele produc uleiuri volatile. Iar uleiul arde in lampi - dand inapoi lumina altor zile."

La fel e si cu amintirile. La lumina lor si a lui "ce ar fi putut sa fie" ne construim deseori vietile. Doar ca lumina asta trece printr-o lentila imperfect slefuita, care o face uneori sa para mai stralucitoare decat e, iar alteori mai sumbra.

Dean Koontz, Noaptea lui Odd, Rao, 2008.
Ultima carte pe care o cumpar de la ei. Am avut acum niste ani probleme cu o carte care avea un fascicol intreg dublat si dupa nenumarate reclamatii nu mi-a schimbat-o nimeni. La asta traducerea e ok, dar tehnoredactarea e de rahat. Notele sunt intotdeauna cu o pagina inainte. Ceva mai mult respect pentru cititor se poate?!

Impresii

Daca ai suficiente cuvinte poti stapani spatiul si timpul - Terry Pratchett, Going Postal (filmul, nu cartea)

Uneori cred chiar si sase lucruri imposibile inainte de micul dejun - Alice in Wonderland (din nou filmul, varianta cu Johnny Depp care, intr-o secventa, seamana perfect cu nevasta-sa)

BF s-a suparat ieri pe mine. Tinand cont ca pusese monopol pe nefericirea absoluta, pot spune ca ma bucur. Lumea e putin mai luminoasa in jurul meu acum.

Face sens*

Astazi am avut o revelatie. Citeam Der Dativ ist dem Genitiv sein Tod de Bastian Sick si am gasit un articol despre nefericita traducere a lui makes sense in limba germana: macht Sinn.* Nu ca din romana ar lipsi  acest calc.

Spune in acel articol ceva interesant:
Deutsch ist die Sprache der Macher unde des Machens. Das faengt bei der Geburt an (den ersten Schrei machen) und endet mit dem Tod (den Abgang machen). Dazwischen kann man das Fruehstueck machen und die Waesche, einen Schritt nach vorn und zwei zurueck, man kann Pause machen, Urlaub oder blau, eine Reise ins Ungewisse und ploetzich Halt; man kann eine gute Figur machen und trotzdem einen schlechten Eindruck [...] man kann sogar Unsinn machen - aber Sinn?

Pe scurt, germana e limba lui a face de la nastere pana la moarte.

Prin comparatie romana e limba lui a da. Tot de la nastere pana la moarte.

A da nastere, a da coltul, ortul popii, a-si da ultima suflare. Intre timp mai dam buna ziua, mai dam o masa, o cafea, dam la iveala ceva si dam la spate altceva, dam in gat pe cineva si nu ne dam pe altii. Dam importanta, ne dam cu parerea etc.

Povestind despre ideea mea cuiva mi-a atras atentia ca morala crestina ne invata sa dam si sa nu asteptam nimic in schimb. Numai ca la nivel psihologic a da si a nu primi nimic la schimb genereaza frustrare. De ce sa ne mai miram atunci ca suntem asa cum suntem?!

Aiurea

Ati auzit de opiniaza? Nu, inseamna ca nu v-ati uitat la Realitatea de dimineata.

Nu este criza. Scria azi negru pe alb pe punga din mana unui muncitor. Norocul lui ca nu m-am putut da jos din tramvai sa i-o smulg din mana, ca zau ca o luam acasa si ma holbam la ea pana ma convingeam de asta.

Retoric. Cum se face ca majoritatea cunostintelor mele au fiecare alta confesiune religioasa si desi stiu ca ma enerveaza prozelitismul imi mai strecoara cate o chestie din cand in cand.

Later edit

Pentru ca aveam o datorie de anul trecut, legata de ultimele doua posturi, iata:

"- As putea sa vad mandatul? rosteste Isaac.
- Mandatul? pufneste barbatul. Frate, nu te preocupa tu de mandat."
Dalia Sofer, Septembrie in shiraz, colectia Love&Life, ed. Leda, traducere de Ioana Vacarescu, Bucuresti, 2008


"Informatiile pe care le aveam spuneau ca o buna parte a raului era navigabila pana la poalele mutilor. Nu e asa, fireste."
Alvaro Mutis, Ispravile si necazurile gabierului Maqroll, Humanitas, traducere de Cornelia Radulescu, Bucuresti, 2004